Treceți la conținutul principal

Post scriptum la Cartoful fierbinte




Am dat intamplator (daca saptamanile astea pot sa mai genereze si alte subiecte fierbinti in fara decat fundamnetlismul islamic si terorismul in Europa, asta ar fi intamplarea) peste un articol despre puterea educatiei.

Mi se pare firesc ca educate are o putere atat de mare, caci nu degeaba tarile islamice interzic educatia tinerelor ca sa nu cumva sa poata aspira la o viata mai buna decat a fi producatoare de copii, eventual, toti barbati, care sa impuieze lumea de alti musulmani fundamentalisti, pana cand, nu-i asa, toata lumea afla de religia cea dreapta.

PS

Dar de ce sa cautam asa departe, cand partidele noastre au distrus educatia prin experimente, timp de 25 de ani, ca sa erodeze increderea si respectul de care se bucura acum 100 de ani, in societatea noastra. Scopul nu e sa producem cetateni autonomi, care sa aiba initiativa si sa gandeasca liber, sa gaseasca solutii. Mai bine avem cetateni dependenti de informatiile revarsate de televiziuni aservite, care sa se bucure la chilotii lui Tonciu prezentati exclusiv, in breaking news, sau de ajutoarele sociale, si alte pomeni electorale.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Lunga telegrama sau o scurta lectie despre expansionismul rusesc

La 22 februarie 1946, sosea la Washington o telegramă, care avea să devină unul dintre cele mai discutate documente în istoriografie în privinţa scopurilor politicii externe a Uniunii Sovietice. Numită  Telegrama cea Lunga , ea era semnată de către însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite ale Americii la Moscova, George F. Kennan, cel ce avea să devină unul dintre cei mai reputaţi specialişti occidentali în sovietologie în perioada Războiului Rece. Documentul telegrafiat fusese solicitat de administraţia Truman, care se confrunta în iarna lui 1945-1946 cu un blocaj în negocierile sovieto-americane asupra organizării lumii postbelice. Preşedintele american şi consilierii săi apropiaţi pe politică externă erau de ceva vreme suspicioşi în privinţa scopurilor expansioniste şi nedemocratice ale partenerului lor sovietic din Marea Alianţă. Suspiciunea era cu atât mai stringentă cu cât, odată duşmanul comun înfrânt şi spectrul războiului de dominare mondială al Axei îndepărtat, era
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Centenar?

Ieri a mai inceput un an scolar. Cu aceleasi articole de ziar care scormonesc furibund doar in septembrie problemele ingrozitoare ale invatamantului romanesc, si acuza de fariseism politicienii nostri ce se dau in stamba in festivisme ieftine in fata unor elevi plictisiti si a unor profesori amorfi/blazati/conformisti... Insa muza, care oricum nu mi-a mai dat tarcoale, preferand sa se scufunde in abisul unei vieti cotidiene, ma impinge spre tastatura iluminata a unui "mar" capitalist american extrem de fiabil, doar pentru a marca in imagini(cuvintele nu curg fara muze) o banala zi pe care nu vreau sa o uit usor. Si mahniri... Modele de prioritati nationale  Modele de familie traditionala  Modele de succes in viata Modele de dezvoltare PS 1 " Suntem în anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos in privinta amnistiei "  PS 2 Doar atat am putut noi ca tara ca sa marcam 100 de ani? PS 3 Disclaimer Pozele nu imi apartin. Au
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Atitudinea diplomaţiei britanice faţă de ideea europeană (1919-1939)

  Ideea unităţii europene a generat, în decursul timpului, numeroase cărţi, studii, articole şi dezbateri menite să identifice muguri ai necesităţii de unire a europenilor, sau, dimpotrivă, temeiuri ale imposibilităţii conlucrării acestora. Tematica rămâne actuală, mai ales pentru spaţiul cercetării istorice româneşti, deoarece ea implică şi dorinţa inerentă a societăţii în care trăim, de a contribui şi ea la această amplă discuţiei asupra unuia dintre cele mai temerare proiecte politice ale lumii contemporane, Uniunea Europeană . De la început menţionăm că vom opera o serie de limitări asupra demersului istoric de faţă, limitări impuse de spaţiu şi de vastitatea temei. Cercetarea de faţă se bazează pe literatura de specialitate şi se va concentra asupra modului în care a înţeles politica externă a Marii Britanii, principal actor al scenei politice europene, de a se raporta la ideea unităţii politice a continentului, lucru mai puţin analizat în cercetarea românească. Vom încerca astf
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe