Treceți la conținutul principal

Calatorind printre stele cu Nolan in turul II al alegerilor

“Once you’re a parent, you’re the ghost of your children’s future.”

Am fost la film astazi. Stiu, azi este despre alegeri, despre Ponta si Iohannis, despre vot si apararea democratiei. Dar dupa o saptamana de peste 58 ore de munca, mi-am sunat unul dintre putinii prieteni pe care ii mai am si m-am grabit spre Iulius Mall. Mi-am dat voie sa ma rasfat.
S-ar putea spune ca un film la cinema nu este o mare branza. Poate ca pentru un film obisnuit, da. Dar vorbim despre un film de Nolan. Trebuia sa fie un evenimet! Astept Interstellar de ceva vreme, de cand am vazut, tot la cinema, Man of Steel. Dar asteptarile mele fata de filmele acestui regizor nu au aparut din neant. Fan al benzilor desenate Batman inca din copilarie, cand colectionam reviste, cu greu, in limba franceza pentru ca in engleza nu găseam pe atunci (si uite asa am invatat eu si limba lui Voltaire), am ramas impresionat de perspectiva “noir”, desi cred ca termenul englezesc “bleak” este mai potrivita, asupra eroului si a universului Gotham City din trilogia The Dark Knight
Nu am uitat “Inception”! Un film eveniment si el, care m-a facut sa inteleg ca dupa Matrix se mai pot face filme cu efecte speciale pe o idee care sa iti spulbere orice imagine conventionala asupra lumii Hollywood-ului.

Am fost la film azi. Nu, nu fac o cronica de film. Sau cel putin nu imi propun. Si nu e cu spoilere. Mai degraba imi vars gândurile, nu, mai bine, sentimentele despre un film-eveniment. Un film lung, de peste 3 ore, care, paradoxal m-a facut sa imi doresc sa fi aflat mai multe despre deznodamant. Care mi s-a parut ca merita cel putin inca jumatate de ora de clarificari. Sau poate nu. Pentru ca o parte a talentului lui Nolan este de a se juca cu ceea ce spune pe jumatate. Probabil a inteles ca si in cinamatografie e mai bine sa lasi loc pentru imaginatia fiecarui spectator. Sunt convins ca multi vor vedea doar un film lung, despre calatorii spatiale si plin de notiuni de fizica cuantica. Dar ghici ce! Exact asta m-a cucerit, deoarece marturisesc ca nu aveam nici o idee concreta despre ce sa ma astept de la aceasta capodoperă cinematografică. Daca urmaresti trailer-urile de la filmele lui Nolan, sunt criptice si pline de poezie si muzica buna.




Mai degraba starnesc frustrari, caci nu stii despre ce va fi cu adevarat acel film, care este ideea centrala, ce aduce nou. Dar recunosc ca efectul la vizionarea filmului este de vis.




Interstelar este o poveste despre valorile care ne fac oameni. Dincolo de tragismul contextului in care se petrece totul, un Pamant bolnav al viitorului apropiat, o lume decadenta, fara speranta, transpare filonul de cutezanta, firea de exploratori a unor indivizi ce par banali ca existenta, dar cu un suflet maret. Este despre dorul de aventura ce ne defineste pe noi ca oameni. Si este despre tradare. Si dragoste care transcede timpul si spatiul si ne face sa riscam totul pentru acel cineva. Si despre minciuna si sacrificii. Si despre faptul ca eroii sunt simpli muritori, victime ale slabiciunilor si pasiunilor lor. Si toate intr-un singur film…

Parerea mea e ca Nolan repeta la nesfarsit reteta de succes de a face filme grandioase, originale ca ideea, dar pastrand obiectivul camerei pe sufletele turmentate ale personajelor. Cred ca ce ma impresioneaza la acest regizor este senzatia de verosimil: ca ceea ce povesteste ar putea fi real, s-ar putea intampla.

M-a facut sa vreau sa redescopar cartile lui Kim Stanley Robinson despre Marte, singurele atat de complexe si cu o tenta de veridicitate care ar putea concura pe hartie acest film minunat.

Now we’re just here to be memories for our kids.”



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lunga telegrama sau o scurta lectie despre expansionismul rusesc

La 22 februarie 1946, sosea la Washington o telegramă, care avea să devină unul dintre cele mai discutate documente în istoriografie în privinţa scopurilor politicii externe a Uniunii Sovietice. Numită  Telegrama cea Lunga , ea era semnată de către însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite ale Americii la Moscova, George F. Kennan, cel ce avea să devină unul dintre cei mai reputaţi specialişti occidentali în sovietologie în perioada Războiului Rece. Documentul telegrafiat fusese solicitat de administraţia Truman, care se confrunta în iarna lui 1945-1946 cu un blocaj în negocierile sovieto-americane asupra organizării lumii postbelice. Preşedintele american şi consilierii săi apropiaţi pe politică externă erau de ceva vreme suspicioşi în privinţa scopurilor expansioniste şi nedemocratice ale partenerului lor sovietic din Marea Alianţă. Suspiciunea era cu atât mai stringentă cu cât, odată duşmanul comun înfrânt şi spectrul războiului de dominare mondială al Axei îndepărtat, era

Centenar?

Ieri a mai inceput un an scolar. Cu aceleasi articole de ziar care scormonesc furibund doar in septembrie problemele ingrozitoare ale invatamantului romanesc, si acuza de fariseism politicienii nostri ce se dau in stamba in festivisme ieftine in fata unor elevi plictisiti si a unor profesori amorfi/blazati/conformisti... Insa muza, care oricum nu mi-a mai dat tarcoale, preferand sa se scufunde in abisul unei vieti cotidiene, ma impinge spre tastatura iluminata a unui "mar" capitalist american extrem de fiabil, doar pentru a marca in imagini(cuvintele nu curg fara muze) o banala zi pe care nu vreau sa o uit usor. Si mahniri... Modele de prioritati nationale  Modele de familie traditionala  Modele de succes in viata Modele de dezvoltare PS 1 " Suntem în anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos in privinta amnistiei "  PS 2 Doar atat am putut noi ca tara ca sa marcam 100 de ani? PS 3 Disclaimer Pozele nu imi apartin. Au

Atitudinea diplomaţiei britanice faţă de ideea europeană (1919-1939)

  Ideea unităţii europene a generat, în decursul timpului, numeroase cărţi, studii, articole şi dezbateri menite să identifice muguri ai necesităţii de unire a europenilor, sau, dimpotrivă, temeiuri ale imposibilităţii conlucrării acestora. Tematica rămâne actuală, mai ales pentru spaţiul cercetării istorice româneşti, deoarece ea implică şi dorinţa inerentă a societăţii în care trăim, de a contribui şi ea la această amplă discuţiei asupra unuia dintre cele mai temerare proiecte politice ale lumii contemporane, Uniunea Europeană . De la început menţionăm că vom opera o serie de limitări asupra demersului istoric de faţă, limitări impuse de spaţiu şi de vastitatea temei. Cercetarea de faţă se bazează pe literatura de specialitate şi se va concentra asupra modului în care a înţeles politica externă a Marii Britanii, principal actor al scenei politice europene, de a se raporta la ideea unităţii politice a continentului, lucru mai puţin analizat în cercetarea românească. Vom încerca astf