Treceți la conținutul principal

Cadrul didactic – un profesionist în sistemul de învăţământ? partea II

Un alt aspect al permanentei adaptabilitaţi a profesorului la provocarile vieţii cotidiene contemporane il reprezintă relatiile profesor-elevi. Ele se constituie într-o retea de interdependenţe. Relaţiile informaţional-cognitive si relaţiile afective sunt subordonate relaţiei de conducere-influenţare. Atât relatia informational-cognitivã cât si cea afectivã se stabilesc cu scopul de a-i influenta pe elevi: pentru însusirea de cunostinte, pentru determinarea unor stãri afective favorabile receptionãrii mesajului emis de profesor, pentru determinarea unor modificãri de comportament sau stabilizarea unor trãsãturi de caracter. Profesorul declanseazã si întretine interesul elevilor si dorinta lor de a învãta si de a rãspunde printr-un comportament adecvat cerintelor lui. Trãsãturile temperamentale ale profesorului au un cuvânt de spus. Autocontrolul permanent, echilibrul autoimpus sunt hotãrâtoare pentru un comportament adecvat. Comportamentul emotional al profesorului influenteazã direct comportamentul elevilor prin contagiune si indirect, prin climatul afectiv pe care îl determinã în clasã.
Climatul afectiv al clasei este rodul nu numai al comportamentului profesorului, ci si al conlucrãrii lui cu elevii si se realizeazã cu contributia ambelor pãrti. Profesorul trebuie sã sesizeze si sã încurajeze orice încercare, oricât de timidã, a elevilor de a se apropia de el. Elevului îi este fricã sã nu greseascã si mai ales sã nu fie înteles gresit, dar el doreste din toate puterile sã-si deschidã sufletul în fata profesorului. Tonul afectiv pe care profesorul îl imprimã relatiilor sale cu elevii si pe care îl induce în relatiile interelevi genereazã climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfãsurãri a activitãtii. Profesorul poate interveni constient în creearea unei stãri afective pozitive la nivelul clasei ajutându-i pe elevi sã-si dozeze rational efortul de învãtare prin modul de predare, prin cerinte si prin îndrumarea studiului individual. Solicitarea prea mare, nerationalã sau neînteleasã de elevi are efecte negative în comportamentul acestora, manifestate prin chin, minciunã, fraudã, anxietate, pasivitate, plictisealã, sustragere de la îndatoririle scolare. Prin tonusul pe care îl imprimã grupului, profesorul favorizeazã efortul elevilor si rezultatele lor sau dimpotrivã, le face munca mai grea, chiar apãsãtoare.
 Profesorul influenteazã elevii dar este, la rândul sãu, influentat de elevi. El îsi adapteazã comportamentul, ia mãsuri, impune si dispune, se consultã cu elevii sãi, ia mãsuri independent. Motivatia profesorului, satisfactiile sau insatisfactiile pe care le trãieste sunt urmare a reusitei sau nereusitei sale profesionale, precum si un stimulent sau o piedicã în continuarea acestei activitãti.

Concluzionând, tocmai această necesitate a profesorului de a se adapta permanent la schimbările rapide prin care trece lumea din zilele noastre mă imping sa caut permanent modalităţi de formare care să imi permită să raspund provocărilor atat ale profesiei, cît şi cele personale. Orice curs, interactiv şi dinamic precum acest poate fi un stimul perfect pentru astfel de nevoi de formare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Atitudinea diplomaţiei britanice faţă de ideea europeană (1919-1939)

  Ideea unităţii europene a generat, în decursul timpului, numeroase cărţi, studii, articole şi dezbateri menite să identifice muguri ai necesităţii de unire a europenilor, sau, dimpotrivă, temeiuri ale imposibilităţii conlucrării acestora. Tematica rămâne actuală, mai ales pentru spaţiul cercetării istorice româneşti, deoarece ea implică şi dorinţa inerentă a societăţii în care trăim, de a contribui şi ea la această amplă discuţiei asupra unuia dintre cele mai temerare proiecte politice ale lumii contemporane, Uniunea Europeană . De la început menţionăm că vom opera o serie de limitări asupra demersului istoric de faţă, limitări impuse de spaţiu şi de vastitatea temei. Cercetarea de faţă se bazează pe literatura de specialitate şi se va concentra asupra modului în care a înţeles politica externă a Marii Britanii, principal actor al scenei politice europene, de a se raporta la ideea unităţii politice a continentului, lucru mai puţin analizat în cercetarea românească. Vom încerca astf

Lunga telegrama sau o scurta lectie despre expansionismul rusesc

La 22 februarie 1946, sosea la Washington o telegramă, care avea să devină unul dintre cele mai discutate documente în istoriografie în privinţa scopurilor politicii externe a Uniunii Sovietice. Numită  Telegrama cea Lunga , ea era semnată de către însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite ale Americii la Moscova, George F. Kennan, cel ce avea să devină unul dintre cei mai reputaţi specialişti occidentali în sovietologie în perioada Războiului Rece. Documentul telegrafiat fusese solicitat de administraţia Truman, care se confrunta în iarna lui 1945-1946 cu un blocaj în negocierile sovieto-americane asupra organizării lumii postbelice. Preşedintele american şi consilierii săi apropiaţi pe politică externă erau de ceva vreme suspicioşi în privinţa scopurilor expansioniste şi nedemocratice ale partenerului lor sovietic din Marea Alianţă. Suspiciunea era cu atât mai stringentă cu cât, odată duşmanul comun înfrânt şi spectrul războiului de dominare mondială al Axei îndepărtat, era

Centenar?

Ieri a mai inceput un an scolar. Cu aceleasi articole de ziar care scormonesc furibund doar in septembrie problemele ingrozitoare ale invatamantului romanesc, si acuza de fariseism politicienii nostri ce se dau in stamba in festivisme ieftine in fata unor elevi plictisiti si a unor profesori amorfi/blazati/conformisti... Insa muza, care oricum nu mi-a mai dat tarcoale, preferand sa se scufunde in abisul unei vieti cotidiene, ma impinge spre tastatura iluminata a unui "mar" capitalist american extrem de fiabil, doar pentru a marca in imagini(cuvintele nu curg fara muze) o banala zi pe care nu vreau sa o uit usor. Si mahniri... Modele de prioritati nationale  Modele de familie traditionala  Modele de succes in viata Modele de dezvoltare PS 1 " Suntem în anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos in privinta amnistiei "  PS 2 Doar atat am putut noi ca tara ca sa marcam 100 de ani? PS 3 Disclaimer Pozele nu imi apartin. Au