Treceți la conținutul principal

Facultatea de Istorie Iasi, astăzi

Etichete Technorati:

Lamuriri. Acesta este o schita de text, o mica investigatie tip articol pe care am realizat-o in anii de facultate, la rugamintea profesorului meu coordonator. Nu e cine stie ce, dar sper sa ajute cat de cat pe cei care maine vor participa la concursul organizat pentru licee de aceasta prestigioasa institutie de invatamant superior in care am avut onoarea sa ma formez.

Despre Facultatea de Istorie se pot spune numeroase lucruri, pornind de la tradiţia sa îndelungată şi ajungând la dascălii care au făcut renume instituţiei în care au activat, mulţi dintre ei confundându-şi cea mai mare parte a vieţii cu o cariera la catedră. Prin lucrările lor de istorie, de un înalt nivel ştiinţific, aceşti profesori au contribuit nu doar la dezvoltarea ştiinţelor istorice, ci, în aceeaşi măsură, şi la îmbogăţirea patrimoniului culturii române. Nu trebuie uitate nici numeroasele generaţii de studenţi care au părăsit băncile acestei facultăţi pentru a deveni, la rândul lor, profesori sau cercetători, şi care au preluat din prestigiul profesorilor ce i-au format. Privită din aceste perspective, Facultatea de Istorie şi-a câştigat un renume în formarea unor întregi generaţii de intelectuali.

Astăzi, sfidând numeroasele dificultăţi cu care se înfruntă, dificultăţi ce caracterizează în general starea de lucruri din sectorul învăţământului românesc, atât cel universitar, cât şi cel preuniversitar, Facultatea de Istorie continuă o tradiţie ce a făcut cinste Iaşului, centru de seamă al culturii româneşti. Această tradiţie se manifestă prin menţinerea unei elite profesorale şi, mai ales, prin formarea de studenţi care să poată face faţă provocărilor ştiinţifice nu doar în plan local şi naţional, ci mai ales laturii competitive a învăţământului de peste hotare. Din acest punct de vedere, tinerii istorici în devenire au promovat în străinătate, prin participarea la colocvii internaţionale şi prin bursele de studii obţinute, numele Universităţii „Al. I. Cuza” care găzduieşte, de atâtea decenii, Facultatea de Istorie.

Făcând parte din grupul ştiinţelor sociale, Istoria se adresează în primul rând acelora care urmăresc, în viitoarea lor carieră, o formare umanistă. Facultatea de Istorie din Iaşi are deci, prin structură şi prin suita de programe oferite, drept principal obiectiv formarea de cadre profesorale pentru învăţământul universitar şi preuniversitar. Însă de pe băncile acestei facultăţi pot pleca şi cercetători în domeniul istoriei şi al arheologiei sau arhivişti, iar în ultima vreme, Facultatea de Istorie din Iaşi face eforturi în direcţia diversificării ofertei în ceea ce priveşte viitorul carierei tinerilor absolvenţi.

Când se vorbeşte de tradiţia Facultăţii se are în vedere, fără doar şi poate, trecutul acesteia şi al instituţiei de învăţământ din care face parte, Universitatea „Al. I. Cuza”. Fondată în capitala fostului principat al Moldovei, în anul 1860, ca primă instituţie modernă de învăţământ superior din România, Universitatea a primit numele celui care a înfăptuit primul pas pe calea unirii românilor într-un singur stat, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Ea confirma poziţia Iaşului ca principal centru de cultură al noului stat român, o compensaţie pentru pierderea competiţiei cu Bucureştiul în vederea obţinerii statutului de capitală a Principatelor Unite. Acest statut de preeminenţă culturală s-a menţinut multă vreme prin efortul oamenilor de cultură care au activat aici, mulţi dintre ei profesori la catedrele universităţii ieşene.

„Istoria” istoriei ca obiect prezent în programa de studiu a instituţiilor de seamă ale învăţământului ieşean îşi are începuturile cu mult înaintea înfiinţării Universităţii. La 1808, Istoria apare printre obiectele din programa Seminarului de la Socola, pentru ca, din 1834, să fie predată în cadrul Academiei Mihăilene. Tot la Iaşi, în cadrul acestei ultime instituţii, s-a creat prima catedră de Istoria Românilor, de numele căreia se leagă începuturile carierei lui Mihail Kogălniceanu. Până la 1860, anul din care Istoria ca obiect de studiu se va regăsi în cadrul Facultăţii de Litere şi Filozofie, de domeniul acesteia se vor lega nume precum Gh. Săulescu, Ioan Maiorescu, Theodor Codrescu şi V. A. Urechea.

În cadrul Universităţii ieşene, Istoria va cunoaşte o evoluţie spre distingerea ei ca o facultatea de sine stătătoare, situaţie la care s-a ajuns abia după 1990, după ce a cunoscut diverse forme: Facultatea de Istorie – Geografie şi Facultatea de Istorie – Filozofie. Pe parcursul acestei evoluţii, Facultatea de Istorie ieşeană şi-a diversificat formele de manifestare, alăturându-şi, la eforturile de cercetare istorică, Institutul „A.D. Xenopol”, patronat astăzi de Academia Română, institut care a primit numeroşi absolvenţi şi care a dăruit profesori de marcă învăţământului universitar din Iaşi.

Printre marii profesori ai catedrei ieşene de Istorie se numără de-a lungul timpului: A.D. Xenopol, Ioan Ursu, Petre Râşcanu, Tehari Antonescu, Andrei Oţetea, Ilie Minea, Gh. I Brătianu, Orest Trafali, Radu Vulpe, Dumitru Tudor, Nicolae Gostar, Constantin Ciohodaru şi mulţi alţii.

Sub raportul cercetării ştiinţifice, profesorii Facultăţii de Istorie s-au făcut remarcaţi, pe întreaga durată a existenţei acestei facultăţi, prin contribuţii notabile la dezvoltarea studiilor de istorie universală, la întemeierea unei şcoli locale de arheologie preistorică şi antică, la editarea izvoarelor Evului Mediu românesc, la promovarea studiilor genealogice, la explorarea temeinică şi reinterpretarea unor fenomene şi evenimente istorice ale istoriei moderne şi contemporane, păstrând totodată şi o disponibilitate crescândă pentru noile direcţii ale istoriografiei contemporane, îndreptate cu precădere către interdisciplinaritate: istoria socială şi mentalului colectiv, istoria culturii şi a ideilor etc. Rezultatele acestor activităţi constante şi sistematice s-au concretizat în numeroase studii şi articole publicate în prestigioase reviste de specialitate din ţară şi nu numai, cuprinse în volume individuale sau colective. Au rezultat, de asemenea, monografii istorice, inclusiv cea a universităţii „Al. I. Cuza”, manuale folosite în mediul preuniversitar, cărţi de popularizare a istoriei sau traduceri ale unor lucrări de referinţă din literatura de specialitate de peste hotare ori ale unor documente sau lucrări vechi, redactate în limba slavonă, greacă sau latină.

Toate disciplinele de studiu şi de predare din cadrul facultăţii beneficiază de îndrumători de doctorate, ceea ce facilitează accesul larg către această înaltă formă de specializare a unui absolvent de facultate. Studenţii şi doctoranzii pot participa la programele de burse Socrates, Erasmus şi beneficiază, în acelaşi timp, de numeroasele burse oferite de parteneriatele Univesităţii „Al. I. Cuza” cu instituţii similare din străinătate.

Profesorii facultăţii au participat la colocvii internaţionale şi au fost invitaţi să predea în universităţile străine, după cum Facultatea de Istorie a găzduit profesori din străinătate care au ţinut cursuri, seminarii şi simpozioane în faţa studenţilor români. Totodată, cadrele facultăţii se fac remarcate prin prezenţa lor la manifestările culturale şi educative de pe plan local. Facultatea menţine un dialog deschis şi constant cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi cu Casa Corpului didactic.

Admiterea la facultate se face pe baza concursului de dosare. Durata studiilor este de patru ani (cinci-şase, cu studii aprofundate sau master). Există două secţii: Istorie şi Istorie-Limbă străină. Absolvenţii pot fi angajaţi ca profesori, cercetători, bibliotecari, muzeografi, arhivişti, iar cei cu dublă specializare ca traducători-interpreţi.

În anul 2002-2003 numărul studenţilor Facultăţii de Istorie a fost … Au activat 40 de cadre didactice titulare (dintre care 25 de profesori şi conferenţiari), membre a patru catedre: Istorie Veche şi Arheologie, Istorie Medievală, Istorie modernă, Istorie Contemporană. Facultatea are o revistă proprie, „Analele Universităţii <<Al. I. Cuza>> din Iaşi. Secţia Istorie”, care este deschisă contribuţiilor ştiinţifice ale profesorilor şi studenţilor. Aceştia din urmă participă la sesiuni de comunicări ale fiecărei catedre în parte, dar şi în cadrul Asociaţiei Tinerilor Istorici Ieşeni, care editează şi o revistă proprie cu contribuţiile studenţilor membri.

Printre facilităţile puse la dispoziţie de Facultatea de Istorie se numără o modernă sală de conferinţe şi o sală de informatică. Biblioteca Facultăţii de Istorie, informatizată şi ea, are un fond de peste 36.000 de titluri.

Se poate spune că dorinţa Facultăţii de Istorie de a păstra o continuitate a elitismului în cadrul instituţiei se menţine şi astăzi, într-o epocă de un dinamism accentuat, cu un ritm alert al informatizării şi al circulaţiei informaţiei. Ea vine în întâmpinarea celor pasionaţi de cunoaşterea trecutului şi a celor care sunt deschişi către dobândirea unei culturi de specialitate dar şi a uneia de caracter general, pentru că, în cele din urmă, care alt domeniu, dacă nu Istoria, poate oferi o imagine complexă a societăţii care a fost sau a celei în care trăim.

PS

Pe langa nume mari ale culturii romane, Facultatea din Iasi a reusit sa formeze si oameni de stat, precum senatorul Ioan Solcanu, sau Lucian Leustean, secretar de stat in MAE si apoi consul, si nu in ultimul rand, Mihai Razvan Ungureanu, fost ministru de Externe, fost director SIE si fost foarte recent Prim-ministru al Romaniei. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centenar?

Ieri a mai inceput un an scolar.



Cu aceleasi articole de ziar care scormonesc furibund doar in septembrie problemele ingrozitoare ale invatamantului romanesc, si acuza de fariseism politicienii nostri ce se dau in stamba in festivisme ieftine in fata unor elevi plictisiti si a unor profesori amorfi/blazati/conformisti...

Insa muza, care oricum nu mi-a mai dat tarcoale, preferand sa se scufunde in abisul unei vieti cotidiene, ma impinge spre tastatura iluminata a unui "mar" capitalist american extrem de fiabil, doar pentru a marca in imagini(cuvintele nu curg fara muze) o banala zi pe care nu vreau sa o uit usor. Si mahniri...

Modele de prioritati nationale
 Modele de familie traditionala
 Modele de succes in viata
Modele de dezvoltare

PS 1
"Suntem în anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos in privinta amnistiei"  PS 2

Doar atat am putut noi ca tara ca sa marcam 100 de ani?



PS 3


Disclaimer Pozele nu imi apartin. Au fost folosite nu in scopuri financiare, ci pent…

Despre dezinformare, cretinism, onoare... si multe altele

E marti seara.

E August. Sunt in vacanta. Stiu ca in acest moment toti cunoscutii mei care nu sunt profesori sau elevi ma vor uri. Dar daca pentru ei vacanta mea uriasa este un motiv de invidie, pentru mine este un prilej de a ma relaxa cateva saptamani. Dupa care imi omor timpul citind, plimbandu-ma, urmarind filme... pana o iau de la capat in septembrie, pentru ca inactivitatea asta pe bani putini ma omoara psihic...
Asa ca, rutinat, imi verific Facebook-ul, ca (aproape) orice fiinta a secolului XXI, si sunt asaltat de fiinte urate, terne, pe care nu le cunosc, dar pe care reteaua de socializare, dupa un algoritm care imi scapa, mi le prezinta agasant, dupa principiul, probabil, ca daca prietenii mei au dat like unei postari de-a lor, si eu ar trebui sa fiu interesat de nunti, concedii, burti goale, gratare mioritice si multe check-in-uri, variind de la Dubai, la piscinile din Iasi si chiar din satele uitate de lume si PSD. Iar pe mine ma intereseaza sa vad ce fac cei din lista mea…

Referendumul dezbinarii noastre

#referendumulpentrudefinireafamilieirezolvatoateproblemeleRomaniei

BOR ”să investească mai puțin în betoane și mai mult în oameni”
Radu Preda

S-a terminat. Ne-a terminat. Nu e o victorie pentru nimeni. As vrea sa il pot comenta la rece precum ziaristii Cristian Tudor Popescu, Liviu Avram, Moise Guran, Vlad Petreanu, dar nu simt nici o satisfactie a victoriei bunului simt fata de ura, a civismului fata de autoritarismul vadit al guvernarii PSD-ALDE, a adevarului fata de propaganda sforaitoare si simplista ce inundase Romania, desi nu si-o asumase nimeni.

Ma doare sufletul ca adevarata perdanta pentru noi toti, credinciosi habotnici sau de duminica, ca mine, sau doar nepracticanti, este Biserica Ortodoxa Romana BOR. Nu mi-as face griji ca de maine hoarde de atei, homosexuali sau dusmani ai credintei vor iesi la iveala din umbra si vor asalta societatea romanesca… Cred ca esecul referendumului se datoreaza unor cumuli de factori, dintre care cel mai important este ca nu a fost prea dorit …