Treceți la conținutul principal

Si eu cu cine votez? (partea a doua, cred?!)

Este joi seara. 3 decembrie 2009. Nu am mai scris de nu stiu cat timp. Sunt multe luni, prea multe, dar nu pentru ca nu as fi avut despre ce scrie… Am parasit cyberspace-ul pentru a ma cufunda in marasmul vietii cotidiene din minunata si fascinanta noastra tara.

De trei zile depanez calculatoare. Nu este meseria mea. Eu sunt doctor in Istorie, dar se pare că nu este nevoie in această ţară de oameni ca mine, conform noii legi de salarizare. Mai bine mă făceam inginer de sistem… sau si mai bine tablagiu sau secretar de administratie. Si cum termisasem de reinstalat Windows-ul cuiva deschid televizorul. Stupoare…. Cica era astazi ultimul duel sau confruntare… Ma uit interzis si acum pe posturile de televiziune si vad ziaristi care nu vorbesc despre nimic altceva decat de cat de slab a fost un candidat sau cat de incisiv a fost altul.

 

Hello!!!…Trezirea natiune! Ce dracu’,  tara asta se reduce la schimbul de replici dintre doi politicieni?! Cu ce ma incalzeste pe mine ca Basescu a avut cohones in seara asta si ca Geoana pare un papagal? Eu  nu o sa-mi platesc rata cu ouale lui Basescu sau penele lui Geoana. Chiar atat de prosti am devenit sa cascam gura la circ… Caci paine nu prea mai avem, ca sa inteleg ca ai nostri politicieni ne servesc reteta romana de guvernare. Noi discutam discutii… ei vorbesc vorbire si cu totii mergem intins spre groapa. De ce atata cerbicie acum. Chiar nimeni nu intelege ca Parlamentul, prost-bun, reprezinta natiunea romana, nu Presedintele, care reprezinta imaginea statului.

Nu se vorbeste despre programe de guvernare, caci nu este cazul. Presedintele trebuie sa stea dracului la Cotroceni si sa planteze panselute, sa dea decoratii si sa stranga mana altor sefi de stat. Basescu se pare ca ne-a dat de toate: el ne-a negociat comisari UE, a castigat platoul continental, i-a fugarit pe moguli, oligarhi si alti termeni culesi din Istorie fara sa citeasca nimic despre acesti termeni. Pai si atunci, de ce naiba mai avem Minister de Externe?!

Acum Geoana. Parca e de mucava. Vorbeste doar in sloganuri si se comporta de parca ar fi Obama la alegeri in SUA. Promite o gramada de lucruri, care deja exista, sau marea cu sarea, de parca tara asta mioritica ar fi tarlaua lu’ tat’su. Dar recunosc ca spre deosebire de Mariner, are stofa de diplomat de cariera. Pare ca are mai multa scoala… Si eu, fiind intelectual, prefer unul care sa stie sa vorbeasca corect romaneste si cu mai multa perdea.

Toti vorbesc despre avioane… de hartie. Despre OZN-euri. Fiecare se acuza pe celalalt de moguli si oligarhi. Pai, ce mama dracului, doar Patriciu si Vantu si Motanul Felix sunt in Romania?! Ma uit pe Realitatea si-l vad pe Videanu, bordurist putred de bogat, care, cat a fost primar, nu a reusit decat sa inventeze bordura tripla. Si acum imi vorbeste cu seninatate despre proiecte de tranzit al gazelor…putea la fel de bine sa ne spuna cum ne vom plimba pe autostrazi  sau ca extraterestrii ne pregatesc o conspiratie mondiala. Sau probabil el vorbea de gazele de la fasole ale bietilor romani ce pun botul la orice…

Avem nevoie de Parlament unicameral? Nu!!!!!!!!!!!!!!!

Avem nevoie de mai putini parlamentari. Poate ca da…..

Avem nevoie de Constitutie noua? DAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!

Oameni buni, avem nevoie de ordine in legi si de liniste! De Institutii ale statului, care sa stie care le sunt menirile!

PS

Ne plangem inca de mostenirile comunismului. Sunt 20 de ani acusica, in cateva zile, de cand am avut Revolutie. Si tot prosti suntem caci inca asteptam pe un  Tatuca sa ne rezolve treburile. avem nevoie si noi de un Moise probabil care sa ne duca prin desert 40 de ani, ratacind in cerc, ca sa moara toti cei cu mentalitate de sclav si sa se nasca OAMENI LIBERI !

Etichete Technorati:

Comentarii

  1. Pentru prima data, dupa ce am implinit 18 ani, am vrut si eu sa votez... dar,din pacate, nu am avut cu cine...
    Eu chiar am vrut, dar minunatul sistem politic din minunata noastra tara nu prea mi-a dat de ales.
    Initial, m-am gandit ca voi merge la vot in turul 2( caci eram sigura ca se va ajunge acolo) dar, cand a venit momentul, brusc, m-am simtit in pielea cetateanului turmentat si am renuntat. Am facut bine, am facut rau...inca nu am aflat.
    Dar, sa nu uitam: " si a nu vota este un drept.":D
    Felicitari pentru blog!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Atitudinea diplomaţiei britanice faţă de ideea europeană (1919-1939)

  Ideea unităţii europene a generat, în decursul timpului, numeroase cărţi, studii, articole şi dezbateri menite să identifice muguri ai necesităţii de unire a europenilor, sau, dimpotrivă, temeiuri ale imposibilităţii conlucrării acestora. Tematica rămâne actuală, mai ales pentru spaţiul cercetării istorice româneşti, deoarece ea implică şi dorinţa inerentă a societăţii în care trăim, de a contribui şi ea la această amplă discuţiei asupra unuia dintre cele mai temerare proiecte politice ale lumii contemporane, Uniunea Europeană . De la început menţionăm că vom opera o serie de limitări asupra demersului istoric de faţă, limitări impuse de spaţiu şi de vastitatea temei. Cercetarea de faţă se bazează pe literatura de specialitate şi se va concentra asupra modului în care a înţeles politica externă a Marii Britanii, principal actor al scenei politice europene, de a se raporta la ideea unităţii politice a continentului, lucru mai puţin analizat în cercetarea românească. Vom încerca astf

Lunga telegrama sau o scurta lectie despre expansionismul rusesc

La 22 februarie 1946, sosea la Washington o telegramă, care avea să devină unul dintre cele mai discutate documente în istoriografie în privinţa scopurilor politicii externe a Uniunii Sovietice. Numită  Telegrama cea Lunga , ea era semnată de către însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite ale Americii la Moscova, George F. Kennan, cel ce avea să devină unul dintre cei mai reputaţi specialişti occidentali în sovietologie în perioada Războiului Rece. Documentul telegrafiat fusese solicitat de administraţia Truman, care se confrunta în iarna lui 1945-1946 cu un blocaj în negocierile sovieto-americane asupra organizării lumii postbelice. Preşedintele american şi consilierii săi apropiaţi pe politică externă erau de ceva vreme suspicioşi în privinţa scopurilor expansioniste şi nedemocratice ale partenerului lor sovietic din Marea Alianţă. Suspiciunea era cu atât mai stringentă cu cât, odată duşmanul comun înfrânt şi spectrul războiului de dominare mondială al Axei îndepărtat, era

Centenar?

Ieri a mai inceput un an scolar. Cu aceleasi articole de ziar care scormonesc furibund doar in septembrie problemele ingrozitoare ale invatamantului romanesc, si acuza de fariseism politicienii nostri ce se dau in stamba in festivisme ieftine in fata unor elevi plictisiti si a unor profesori amorfi/blazati/conformisti... Insa muza, care oricum nu mi-a mai dat tarcoale, preferand sa se scufunde in abisul unei vieti cotidiene, ma impinge spre tastatura iluminata a unui "mar" capitalist american extrem de fiabil, doar pentru a marca in imagini(cuvintele nu curg fara muze) o banala zi pe care nu vreau sa o uit usor. Si mahniri... Modele de prioritati nationale  Modele de familie traditionala  Modele de succes in viata Modele de dezvoltare PS 1 " Suntem în anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos in privinta amnistiei "  PS 2 Doar atat am putut noi ca tara ca sa marcam 100 de ani? PS 3 Disclaimer Pozele nu imi apartin. Au