De ce nu imi place de presedintele Basescu

Etichete Technorati: Basescu,presedinte,comportament,opinii

De multă vreme mă întreb de ce, de aceeaşi multă vreme, am început sa spun, din ce în ce mai des, că trăiesc intr-o ţară de rahat. Este adevărat că, implicit, şi eu aş fi din aceeaşi materie fecală. Iar acest lucru imi displace. Şi astfel am inceput să fac politică. Nu dintr-aceea serioasă, cu un carnet de membru de partid, cu mitinguri cu mici (deşi imi plac micii), cu talk-show-uri televizate etc. Nu, politică dintr-aia de făcea Ilie Moromete la fierăria lui Iocan, citind ziarul şi comentând calităţile de plugar ale lui Carol al II-lea şi Mihai I. Adică ca tot Miticul, la colţul străzii, numai ca nu stau pe stradă, ci la servici, alături de colegi sau cu prietenii la un pahar de vorbă.

Acum, că mă uit la ştiri foarte des, am inteles că pot şi eu să-mi revars furia pe cineva, pentru a mă descărca de toate tensiunile acumulate ca simplu cetăţean. Ce, doar italienii să-şi găsească ţapul ispăşitor, al tuturor problemelor sociale ale lor, în români şi ţigani (nu că ar face ei distincţie între). Aşa că mi-am tras şi eu Mailat-ul meu, respectiv preşedintele ţării de .... în care trăiesc, Traian Băsescu.

Recunosc că, la alegerile din 2004 am sperat şi eu mai bine, după o lungă guvernare psd-istă. Problema este că am rămas tare dezamăgit de episodul cu plânsul lui Basescu pe umărul lui Stolojan, nu pentru soarta celui din urmă, ci pentru că nu mi s-a părut atunci că fostul primar al Capitalei ar fi un personaj potrivit funcţiei de preşedinte. Băsescu este o personalitate energică, destul de autoritară, care merge destul de bine ca premier. Dar am zis că fac orice, numai să cadă Iliescu şi PSD. Acum imi pare rau. Nu de Iliescu, nici de PSD, ci de alegere.

Băsescu pare ca e un personaj frustrat. A nimerit pe un post care nu-l satisface. Dă din gură mult, dă şi din mâini, apare la TV şi ne explică orice... mai zice de o "păsărică", mai zice de o "ţigancă împuţită", de un "armean bun". Işi ia brevetul de căpitan de navă, se operează de spate, la Viena, vizitează cu fesul pe cap podurile dărâmate de viiturile din 2005, mai face un referendum, mai face o vizită în starinătate, mai face un referendum, mai face un miting etc. Pare o persoană dinamică, care nu are ce face pe acasă. Se plictiseşte. Şi atunci mai face o baie de mulţime. Nu că aş condamna popularitatea preşedintelui... dar mă intrigă un aspect foarte remarcat de pupincuristii preşedintelui: de ce spune românul de rând că este unul de-al nostru, din popor. Doar pentru că se pozează cu tine şi îţi scrie un autograf?

Alţii mai spun că "lasă că asta măcar a făcut ceva"... Şi consternat mă intreb, ce? Nu am nevoie de un preşedinte vedetă. Vreau un preşedinte care îşi vede de atribuţiile şi imaginea pe care trebuie să o reprezinte, adică o ţară. Asta. România. Nu destul că există deja imbecili ce ne fac de ruşine numele peste hotare. Mai trebuie să văd un papagal de preşedinte care face de toate, mai puţin să se poarte cu demnitatea funcţiei sale. De parcă nu erau destui cu Bush si Sarkoszy.

In concluzie, astept ca din ce in ce mai multi sa se trezeasca la realitate si sa vada dincolo de populismul alesilor nostri. Ma intreb si sper, ca de, speranta moare ultima, ca generatiile noi sa inceapa sa deschida ochii, iar cele tinere sa nu se mai imbete cu vorbe, frumoase, goale de continut, ci sa urmareasca lucid programe, fapte ale celor ce se doresc in frunte. Vrem sa ajungem Europa din urma... dar asta nu se va intampla daca asteptam pe Godot sa ne invete sa fim cetateni... Ca nu vine!