Treceți la conținutul principal

Despre reuniuni...

Veni si anno domini 2007. Trecura 10 ani de cand am terminat liceul. Eu recunosc ca fac parte din grupul celor nostalgici dupa anii de liceu, caci a devenit aproape axiomatic ca oamenii sa se imparta, dupa implinirea varstei legale de 18 ani, in doua categorii: cei ce iubesc si cei ce urasc anii de liceu. Si nostalgic fiind, asteptam, de ce sa nu recunosc, cu oarecare emotie ideea unei reuniri a promotiei Negruzzi 1997. Cineva avu o idee fireasca de a forma un grup pe yahoo pentru a incepe strangerea randurilor. Acum, cu tehnologia alaturi, distantele se comprima si ideea unei reuniri a peste 120 de oameni pare sa fie mult mai fezabila. Dar pe masura ce timpul trece si numarul post-urilor din adresa mea de mail creste vertiginos constat ca tehnologia nu poate invinge distanta dintre noi, oamenii adevarati, in carne si oase. In ciuda modalitatilor de comunicare, plati, de organizare a unei ocazii de aniversare la restaurante, in ciuda tuturor lucrurilor pe care le-am acceptat, odata cu progresul tehnologic inerent, in vietile noaste pentru a ne usura traiul, nu suntem in stare sa relationam. Imi amintesc ca parintii mei nu au avut nevoie de yahoo si de viramente bancare pentru a-si vedea colegii.

Iar noi le avem...

Etichete Technorati:

Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ziua in care România s-a oprit

Ma uitam cu ochii impaiejeniti de somn la ora matinală de plecat spre serviciu. Încă o zi. La fel. Încă un set de alegeri. Alți 5 ani irosiți. La fel. Voi avea 50 data viitoare si tot un prost va conduce tara… de votanți cu burta goală. Doar ca… cine dracu este asta??!! De unde a apărut? Bine ca a iesit Lasconi. De parca aveam prea multe opțiuni… Covrigarul ala nenorocit, psd-ist, cu Bacul luat oare si cu hainele lui de “om simplu” plimbate cu avioane plătite de țeparii de la Norris, cu amanta care e “apropiata” familiei, cu neamul lui de înavuțiți cu afaceri cu statul, s-a dus dracului!! Ce bine… Dar totuși cine e ăla?? Cine e Călin Georgescu? Si mai ales cum e pe primul loc in preferințele românilor? Să-l fi ratat eu după ce i-am luat pe toți la puricat? Sa fie oare acel Georgescu care se abera pe la un podcast cu idei stranii de Boomer îmbătrînit in New Age? Si avalanșă de informații se revarsă de pe ecranul telefonului.  Si România mea s-a oprit… Urmaresc cuvinte găunoase pline...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Referendumul dezbinarii noastre

#referendumulpentrudefinireafamilieirezolvatoateproblemeleRomaniei BOR ”să investească mai puțin în betoane și mai mult în oameni” Radu Preda S-a terminat. Ne-a terminat. Nu e o victorie pentru nimeni. As vrea sa il pot comenta la rece precum ziaristii Cristian Tudor Popescu, Liviu Avram, Moise Guran, Vlad Petreanu, dar nu simt nici o satisfactie a victoriei bunului simt fata de ura, a civismului fata de autoritarismul vadit al guvernarii PSD-ALDE, a adevarului fata de propaganda sforaitoare si simplista ce inundase Romania, desi nu si-o asumase nimeni. Ma doare sufletul ca adevarata perdanta pentru noi toti, credinciosi habotnici sau de duminica, ca mine, sau doar nepracticanti, este Biserica Ortodoxa Romana BOR. Nu mi-as face griji ca de maine hoarde de atei, homosexuali sau dusmani ai credintei vor iesi la iveala din umbra si vor asalta societatea romanesca… Cred ca esecul referendumului se datoreaza unor cumuli de factori, dintre care cel mai important este ca nu...
Citiți mai multe

Despre dezinformare, cretinism, onoare... si multe altele

E marti seara. E August. Sunt in vacanta. Stiu ca in acest moment toti cunoscutii mei care nu sunt profesori sau elevi ma vor uri. Dar daca pentru ei vacanta mea uriasa este un motiv de invidie, pentru mine este un prilej de a ma relaxa cateva saptamani. Dupa care imi omor timpul citind, plimbandu-ma, urmarind filme... pana o iau de la capat in septembrie, pentru ca inactivitatea asta pe bani putini ma omoara psihic... Asa ca, rutinat, imi verific Facebook-ul, ca (aproape) orice fiinta a secolului XXI, si sunt asaltat de fiinte urate, terne, pe care nu le cunosc, dar pe care reteaua de socializare, dupa un algoritm care imi scapa, mi le prezinta agasant, dupa principiul, probabil, ca daca prietenii mei au dat like unei postari de-a lor, si eu ar trebui sa fiu interesat de nunti, concedii, burti goale, gratare mioritice si multe check-in-uri, variind de la Dubai, la piscinile din Iasi si chiar din satele uitate de lume si PSD. Iar pe mine ma intereseaza sa vad ce fac c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe