Arta Conversatiei

Etichete Technorati: proteste Piata Universităţii , dictatura digitalizată Titlul postului mi se pare potrivit în contextul ultimilor ani. Prin formaţia mea de istoric nu pot fi adeptul teoriei conspiraţiei. Dar într-un stat în care anormalul ţi se serveşte drept firesc, nu poţi decât să te stai şi să gândeşti: “Oare nu o fi şi aşa?”. Mă refer la modul în care o ţară, pornită mai mult sau mai puţin împinsă de la spate spre democraţie după decenii de totalitarism comunist, a intrat într-o derivă constantă spre autoritarism. Istoriceşte, explicaţia pare clasică: o naţiune abrutizată de comunism prea mult timp, fără un exerciţiu democratic real, cu o populaţie de vârsta a treia imobilă, reacţionară şi nostalgică, cu un tineret pe care sistemul educaţional îl zvârle constant, fără idealuri şi soluţii, în vâltorile vieţii de junglă a capitalismului, prea repede împrumutat, cu un segment activ economic, care este prea preocupat de grijile cotidiene şi pierderea locului de muncă. Este re...

Etichete Technorati: Demonstratii antibasescu , proteste Piata Universităţii “People who are most afraid of their dreams convince themselves they don't dream at all.” ― John Steinbeck , The Winter of Our Discontent Au trecut ceva zile de când o parte a României pare a se fi trezit la viaţă. Mărturisesc că aşteptam un asemenea moment de ceva vreme. Mi-l doream cu toată fiinţa mea sugrumată interior de miile de micimi pe care le înghit zilnic, cu linguriţa, în mass media şi în viaţa cotidiană. Îmi stăteau în gât omniprezenta criză economică internaţională, care este de vină pentru orice (cam cum erau evreii vinovaţi pentru orice în regimul nazist) şi preţul în urcare al carburantului, situaţie faţă de care autorităţile nu fac nimic, ci doar anunţă anchete şi sancţiuni ale companiilor petroliere la TV, căci de, cine sponsorizează partidele?! Şi apoi, preţ mai mare la pompă = încasări la buget mai mari, deci încă un bir indirect cu care să cocoşăm populaţia. Mă săturasem şi de pre...

Etichete Technorati: dupa 20 de ani , revolutia romana , 1989 Am început acum câțiva ani o serie de posturi despre revoluția din decembrie ( încerc sa scriu de pe proaspăt cumpăratul meu Kindle ). Recunosc că scriu din ce în ce mai rar…. Dar îmbătrânesc şi micile mizerii cotidiene îmi reduc constant apetitul pentru lectură, dar mai ales scriitură. ( am renunţat să mai scriu pe Kindle; e prea obositor cu ecranul multi touch şi apoi nu am diacritice, nici destulă lumină şi nici nu aud clinchetul atât de familiar şi plăcut al tastelor bătrânului meu HP, care mi-a moşit teza de doctorat ). Nu pot însă să nu remarc, măcar în treacăt, cum, pe măsură ce anii trec, subiectul Revoluţiei din 1989 devine din ce în ce mai mitic . Prin mitic înțeleg ceva despre care toată lumea vorbeşte, dar un ceva cu care nimeni nu s-a întâlnit vreodată. Ca un fel de Godot. Sau de Şoti. ( despre Şoti, primul meu personaj mitologic, voi reveni altădată, când voi avea o dispoziţie hazlie adecvată… .) Cred că ...

Technorati Tags: discursul regelui Mihai , eleganta , noblete , tinuta sef de stat VS.  

Etichete Technorati: revolutia din anglia , rezboiul civil din Anglia , filme To Kill a King The Devil's Whore   Charles II: The Power and The Passion

Technorati Tags: filme istorice , antichitate Ao, le dernier Néandertal 10000 bc Troia One Night with the King 300 Alexander Asoka Vercingetorix Rome Cleopatra Imperium: Augustus Imperium: Nerone Quo Vadis Agora Centurion The Eagle Gladiator Attila The Last Legion King Arthur

Technorati Tags: A brave new world varianta autohtona După o perioadă firească pe care am petrecut-o ferit de toţi şi toate în fiinţa mamei, mare miracol, şi pentru care tatăl meu se extaziază încă, (deşi pe Discovery nu mai este o noutate) am sosit pe această lume într-o zi, aparent oarecare. (Cu tot efortul, tatăl meu  nu a reuşit să descopere vreun eveniment memorabil pe care să-l lege de ziua mea. Eu cred că din emoţie, pentru că am mare încredere în el.) Nu mă pot pronunţa încă dacă lumea în care am aterizat după un zbor de nouă luni este bună sau rea. Probabil nu am încă noţiunile necesare, dar bănuiesc că, fiind vorba de secolul al XXI-lea, trebuie să fie marfă, pentru că e o lume care studiază genomul uman, se vorbeşte de celule stem, de a pune un om pe Marte, ce-o mai fi şi aia, de dezvoltare durabilă şi integrare europeană, de democraţie şi stat de drept, de ecumenism şi drepturile animalelor. În minunata cameră de spital, alături de mama şi nişte doamne asistente şi d...